SMARTERS

02/09/2026

Fiecare afacere are un owner, dar și un growth owner.

Poate că o să spui acum: „Bine, bine, dar nu e același lucru? De ce să despici firul în patru? Că doar e același fir.”
Nu, nu chiar 🙂

Chiar despre asta a discutat Toma cu Szabolcs-Levente Pantea, în cadrul podcastului Business Boyz Romania.

Owner-ul și growth owner-ul pot fi aceeași persoană, dar pot fi și persoane diferite.
Growth owner-ul este acea persoană care face ca lucrurile să se miște în marketing.
Este omul care rezolvă. Este cel responsabil de creștere, nu doar de acțiune.

A fost o discuție lejeră, ca între doi amici la o cafea și au mai sărit de la una la alta: de la AI la autenticitate, de la GEO la consumatorul român vs. cel american. Și multe altele.

Dacă vrei, o poți asculta și tu între ședințe, în drum spre casă sau de ce nu, în timp ce speli vasele 🙂

Găsești link-ul în comentarii 💪

01/09/2026

Cum recunoști un prieten într-o gară aglomerată?

Dacă poartă o geacă simplă, roșie, îl vezi aproape instant. Dacă poartă un tricou plin de modele și culori, ochiul tău are nevoie de mai mult timp să-l repereze în restul mulțimii. Chiar dacă e cel mai bun prieten al tău :)
Creierul reacționează întâi la formă, abia apoi recunoaște cine e.

La raftul din supermarket se întâmplă ceva similar. Un cumpărător grăbit are doar câteva secunde să decidă ce ia de pe raft, iar în acel interval scurt nu contează cât de bine cunoaște brandul. Contează cât de ușor de „citit” e ambalajul dintr-o privire.

Câțiva cercetători au pus electrozi și camere de eye-tracking pe oameni care se uitau la reclame de bere expuse la raft, ca să vadă exact unde și cât de repede se oprește privirea. Designurile simple erau observate mai repede și privite mai mult timp decât cele complexe. Iar asta se întâmpla indiferent dacă brandul era cunoscut sau complet nou pentru privitor.

Diferențele au fost semnificative. Chiar și un detaliu mărunt, ca așezarea produsului pe orizontală în loc de verticală, face ca procesarea informației în creier să se facă cu aproape o secundă mai repede. Iar acest lucru este enorm, dat fiind că o decizie de cumpărare la raft se ia în doar câteva secunde.

Poate te întrebi la ce te ajută această informație.

Indiferent dacă lucrezi în product design sau creezi materiale de promovare, un design aglomerat încetinește decizia de cumpărare. Simplul bate uneori faimosul, măcar și pentru aproape o secundă. Iar acest lucru îți poate da un avantaj în a convinge omul să cumpere de la tine.

Uită-te astăzi la unul dintre materialele tale de promovare și întreabă-te: ce pot elimina pentru ca mesajul să fie înțeles mai repede?

Sursă pentru postare: Darko Lukić, Slađana Starčević și Goran Pitić, „Assessing the Impact of Point-of-Sale Beer Brand Ads Through Consumer Neuroscience Research”.
https://reference-global.com/article/10.2478/ngoe-2025-0017?tab=preview

27/08/2026

Găsiți pisica din poză 🐾 🤭

Acum că v-am atras atenția, avem un anunț important: SMARTERS are acum un nou studio, și nu este cel din poză 🙂

Ne-am dorit mult acest lucru, astfel încât să facem mai mult conținut video, mai multe live-uri și să fim mai aproape în ceea ce contează pentru tine.

Am pregătit și o listă de subiecte pe care le vom aborda, dar înainte de asta avem o curiozitate:
Ce teme ți-ar fi cu adevărat utile? Ce întrebări ai vrea să abordăm?

Scrie-ne în comentarii sau trimite-ne un DM.

25/08/2026

Un studiu bazat pe 52 de experimente și aproape 20.000 de participanți, arată că simpla mențiune „ești liber să refuzi” atunci când faci o cerere, poate crește rata de acceptare. Cercetătorii au numit tehnica aceasta „but you are free” (BYAF) și au măsurat-o atât în interacțiuni reale, cât și în experimente controlate.

„Ești liber să refuzi” reduce presiunea percepută de persoana căreia i se cere ceva și îi lasă senzația de control asupra deciziei.

Totuși, efectul a fost mai puternic în interacțiunile față în față decât în comunicarea online sau prin email. De aceea, tehnica trebuie tratată ca pe un fapt util, nu ca pe o regulă garantată.

Dacă lucrezi în marketing și/sau vânzări, poți testa asta prin adăugarea unei formulări care lasă clar libertatea de refuz.
De exemplu: „Înscrie-te acum, sau nu, decizia e complet a ta” în loc de „Înscrie-te acum”, poate crește ratele de răspuns. Și asta fără costuri suplimentare, fără reduceri sau bonusuri noi.

Tehnica este potrivită în conversații de vânzări, formulare de generare de lead-uri, cereri de donații, invitații la webinarii sau orice etapă a unui proces de conversie care riscă să pară prea insistentă.

Acum, sunt curios 🤔 Ai folosit vreodată formularea „ești liber să refuzi” în relația cu clienții sau potențialii clienți? Ce rezultate ai avut?

Bineînțeles, ești liber să nu-mi răspunzi 😀

Sursă: „The effectiveness of the 'But-you-are-free' technique: Meta-analysis and re-examination of the technique”, DUMAS/CNRS:
https://contentmarketinginstitute.com/content-creation-distribution/behavioral-science-tactics

18/08/2026

Dacă ți-ai stricat vreodată telefonul, știi deja cm e să cauți firme care repară echipamente electronice. Dar nu despre asta este postarea 🙂

Dacă suni la orice firmă de acest gen și le spui că ți s-a spart ecranul telefonului, poți primi două tipuri de răspuns:
„Nu vă faceți griji, rezolvăm noi problema.”
Sau „Înțeleg. Vă înlocuim azi ecranul spart de la iPhone.”
Cuvintele spun cam același lucru. Dar care dintre cele două răspunsuri îți inspiră mai multă încredere?

Majoritatea oamenilor aleg a doua variantă. Când spui exact ce e stricat și ce anume vei face, îi demonstrezi clientului că ai ascultat cu adevărat. „Rezolvăm noi problema” poate fi spus oricui, despre orice (vezi ce am făcut aici?). „Vă înlocuim ecranul spart de la iPhone” dovedește că interlocutorul chiar a înregistrat detaliile.

Pare o observație banală, dar cineva a măsurat-o pe mii de conversații reale dintre angajați și clienți. Iar diferența este semnificativă. Când angajații foloseau cuvinte mai concrete (nume de produse, probleme specifice și acțiunile aferente), în loc de formulări vagi precum „produsul tău” sau „vom rezolva asta”, clienții erau vizibil mai mulțumiți și cheltuiau mai mult.

Tehnica e ușor de aplicat oricând comunici cu un client:
- În răspunsurile de suport, numește exact produsul sau comanda.
- În emailurile de vânzări, înlocuiește frazele vagi cu beneficii clare.
- Pe paginile de destinație, folosește substantive și verbe concrete, nu afirmații abstracte.

Fiecare cuvânt specific pe care-l folosești, e un semnal că ți-ai ascultat cu adevărat clientul.

Studiul sursă al postării: Grant Packard și Jonah Berger, „How Concrete Language Shapes Customer Satisfaction”, Journal of Consumer Research, 2021. https://impact.com/research-reports/modern-customer-journey-multi-touch-discovery-reas-rrt-imp-ed-nam/

11/08/2026

Tocmai ai primit scrisoare de recomandare pentru serviciile sau produsele tale 😀

Cuvintele sunt frumoase. Te ung pe suflet. Apoi afli că a fost scrisă de un ... AI...
Cum te simți acum? Ești puțin dezamăgit, nu-i așa? Dar nu pentru că acele cuvinte s-ar fi schimbat, ci pentru că a dispărut ideea că cineva chiar a simțit ceva când le-a scris.

La fel funcționează și reclamele. Când un mesaj de brand e emoțional (transmite o poveste, o promisiune, un „ne pasă de tine”), oamenii nu reacționează doar la cuvinte. Ei reacționează la ideea că în spatele lor a stat un om care chiar a vrut să le spună ceva. Dacă bănuiesc că textul a ieșit dintr-un AI, mulți simt un fel de dezamăgire morală. Ca și cm ar fi fost păcăliți să simtă acel ceva. Și asta le scade încrederea și loialitatea față de brand.

Totuși, parcă nu te simți la fel în toate situațiile de acest gen. Dacă mesajul e strict informativ (un preț, un program, o specificație), nimănui nu-i pasă cine l-a scris. Nu era nevoie de emoție acolo. Dacă AI a fost folosit doar „în bucătăria internă”, pentru editare sau corectură, oamenii tot cred că ideea a venit de la un om, așa că dezamăgirea nu are loc. Mai mult, dacă brandul spune deschis „da, am folosit AI”, sentimentul de păcăleală se reduce. Pentru că surpriza descoperirii e cea care doare, nu unealta în sine.

Ce să faci în continuare? Folosește AI oricât de mult vrei pentru textele factuale sau pentru munca din spate. Dar în mesajele care trebuie să emoționeze (poveștile de brand, comunicările de loialitate), păstrează o voce umană vizibilă, sau spune clar când AI e implicat. Contextul, tonul și transparența schimbă tot rezultatul.

De exemplu, acest text a fost scris inițial cu AI și are la bază un studiu. Dar a fost ajustat și reajustat de către o persoană umană 🙂 Mai mult decât atât, rezultatul final nici măcar nu a fost pe placul lui Claude 🤭

Studiul sursă: Colleen P. Kirk și Julian Givi, „The AI-authorship effect: Understanding authenticity, moral disgust, and consumer responses to AI-generated marketing communications”, Journal of Business Research, 2025. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0148296324004880

04/08/2026

Imaginează-ți două magazine de bricolaj pe aceeași stradă: unul este al tău, celălalt al concurenței. Mai mult decât atât, amândoi apăreți în reclame la TV. Cine crezi că e mai influențat de reclama ta: omul care locuiește lângă magazinul tău, sau omul care locuiește lângă magazinul rivalului?

Instinctul spune: „păi, cu cât e mai aproape față de mine, cu atât mai bine.” Dar gândește-te ca la gravitație, nu ca la o linie dreaptă. Fiecare magazin atrage clienții spre el, ca o mică planetă. Un client din apropierea ta e deja „prins” în orbita ta, iar reclama nu face decât să-l atragă puțin mai tare spre casă. Un client aflat exact la mijloc, la distanță egală de amândoi, e cel mai ușor de smuls din orbita concurentului; pe el reclama chiar îl poate face să-și schimbe direcția. Pentru unul foarte departe de tine, în schimb, nu prea contează cât de bună e reclama: sunt șanse mici să-ți treacă pragul.

De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că impactul reclamei nu crește liniar cu apropierea de magazin, ci desenează un fel de U întors: crește, atinge un vârf undeva la mijloc, apoi coboară din nou. Poziția acelui vârf nu depinde doar de cât de aproape ești tu față de client, ci și de distanța ta față de concurentul tău.

În plus, dacă reclama ta promite o reducere de preț, ea funcționează cel mai bine tocmai pe clienții din vecinătatea ta. Le dai un motiv în plus să nu mai treacă pe la vecin și, uneori, chiar fură din traficul care mergea spre concurent.

Acestea fiind spuse, nu contează doar cât de aproape e clientul față de tine, ci și cât de aproape e față de concurență. Gândit așa, poți împărți bugetul de reclamă mult mai inteligent: mesaje cu reducere pentru cei prinși între tine și rival, mesaje mai „calme” pentru cei deja fideli sau deja pierduți.

Sursă: Bowen Luo și Bhoomija Ranjan, „Mapping Spatial Heterogeneity in Retail Advertising Effectiveness”, SSRN:
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=4381153

23/07/2026

Dragilor, sunteți pregătiți de Summit? 🤩
Noi abia așteptăm să începem!
Dacă, din întâmplare, nu mai găsești emailul cu linkul de acces, îl ai aici:
👉 https://livewebinar.com/summitdintranee
Începem la 13:00 💪

Click to participate in the Event! - Powered by LiveWebinar.com

21/07/2026

Dacă oamenii nu înțeleg de ce să te aleagă pe tine, marketingul va fi mereu mai greu decât ar trebui.

Mulți antreprenori încearcă să rezolve problema prin reclame mai bune, un site nou sau mai mult conținut. Dar, de multe ori, problema este alta: brandul nu este poziționat suficient de clar.

La summitul Din Tranșee, Adrian Ciornei, fondatorul Evoluat, va arăta cm găsești o poziționare care „deschide conducta” de comenzi. Vei vedea cm poți clarifica ce vinzi, cui te adresezi și de ce ar trebui să fii ales, folosind un proces validat într-un caz real din piață.

Cu peste 10 ani de experiență în comunicare, PR, marketing și branding, Adrian a lucrat cu branduri din domenii precum servicii financiare, educație antreprenorială, industrie, sănătate, HoReCa și agricultură. După experiența acumulată în radio, televiziune, advertising și ca director de marketing, a fondat agenția Evoluat, unde ajută antreprenorii să găsească ideea care pune ordine în business și îi face imposibil de confundat cu concurența. Pentru el, un logo nu este un brand, iar o poziționare bună se vede în felul în care o companie comunică, vinde și crește.

În afara businessului, este pasionat de pictura bizantină și muzica psaltică. Astăzi însă, cea mai mare parte a timpului și-o dedică celor trei copii, businessului și credinței, care ocupă un loc central în viața lui.

📅 Pe 23 iulie, Adrian va prezenta cazul unui magazin online de produse artizanale românești dedicat diasporei din Marea Britanie și Țările de Jos. Vei vedea cm o poziționare clară și autentică a contribuit la rezultate concrete în doar câteva luni și vei pleca cu o formulă simplă pe care o poți aplica și în propriul business.

👉 Dacă nu te-ai înscris deja, îți ia doar 20 de secunde.
Nu poți participa live? Primești înregistrarea valabilă 72 de ore.
https://smarters.ro/din-transee/

Din tranșee, nu de pe scenă.