24/04/2022
INFLUENȚA PRESIUNII ATMOSFERICE ÎN MATERIE DE PESCUIT
De multe ori când am fost la pescuit și am avut rezultate slabe sau acestea au lipsit cu desăvârșire am tot invocat fel de fel de motive, că patronul X a dat drumul la apă, că nada ori momeala este de vină, etc. Puțini dintre noi însă se bazează și pe fenomenul meteorologic numit presiune atmosferică.
Haideți să discutăm puțin despre acesta!
CE ESTE PRESIUNEA ATMOSFERICĂ?
(Pe înțelesul tuturor)
- Forța cu care aerul apasă asupra suprafeței pământului se numește presiune atmosferică.
- P.A. se măsoară cu ajutorul unui aparat numit barometru.
- La nivelul marii, la paralelele de 40 grade și la temperatura de 0 grade celsius presiunea atmosferică este de 760 mm, aceasta este considerată presiune normală;
- Dacă presiunea depășește 760 mm se consideră ridicată.
- Daca este mai jos de 760 mm este scăzută sau joasă.
- P.A se modifică în funcție de variația temperaturii aerului și de altitudine.
Bine de reținut:
- Când se înregistrează o creştere⬆️ a P.A. de la valori scăzute 740 mmHg spre➡️ 760 mmHg sunt semne că vremea va fi favorabilă pescuitului.
- Dacă aceasta scade⬇️ de la presiuni mari 765-760 mmHg spre 750 mmHg şi mai jos⬇️ situaţia nu va fi prea bună!
- Cea mai optimă presiune pentru pescuit este clasată între👉 755-765 mmHg cu condiția de a fi stabilă.
- Dacă apar variații mai mari de peste 2-3 mmHg în decurs de 24h atunci peştele va mânca mai puţin.
- De regulă toate variațiile bruşte ale P.A. sunt nefaste. La fel de rău va fi și când presiunea se stabilizează la valori mari (770 mmHg). ⚠️La aceaste valoari mai bine ar fi să renunțăm la partida de pescuit.
- O creştere lentă a presiunii şi temperaturii apei va fi considerată bună, dar dacă temperatura va fi staționară situația nu va fi deloc placută.
- O scădere în schimb lentă a presiunii, la o temperatură staționară, este și ea bună, dar este foarte rea dacă scade şi temperatura.
TEMPERATURA APEI
- Temperatura apei joacă la fel un rol foarte important în modul de hrănire al peştilor.
- Se cunoaște faptul că temperatura apei nu este uniformă pe întreg volumul unei ape, aceasta este variabilă în raport cu adâncimea la care pătrund razele solare; referitor la acest aspect aducem aminte de existența unei corelații între densitatea apei şi temperatură; această corelație arată că densitatea maximă a apei corespunde cu temperatura de 4°C, motiv pentru care indiferent de anotimp, stratul de fund pentru zonele de adâncimi mai mari de 1,5-2m au de regulă 4°C oricât ar fi iarna de geroasă.
- Sunt făcute afirmaţii publice pe diverse site-uri că apa râurilor poate atinge valori negative fără să îngheţe din motivul că este în mişcare. Este total eronat, energia cinetică a moleculelor de apă se tranformă în caldură determinând creşterea temperaturii apei aflate în mişcare.
- Este important de menționat faptul că apa în stare lichidă, aflată în mişcare ori staționară, nu poate avea valori negative.
- Afirmația este valabilă numai pentru apa dulce, salinitatea având caracteristici diferite.
- Întorcându-ne la temperatura de 4°C a stratului apei de fund, considerăm că aceasta face ca peştii să să ascundă în straturile joase (în nămol) atât în vremea iernilor grele dar şi în perioadele de căldură caniculară.
- Temperatura relativă uniformă începe să se facă de regulă în luna noiembrie când multe specii de peşti nu se mai hrănesc normal.
PLOAIA
- Se cunoaște faptul că ploaia afectează considerabil comportamentul peștilor, pentru că modifică atât caracteristicile fizice cât și chimice ale apei.
- Una din beneficiile cele mai importante ale ploii (în orice anotimp) este efectul chimic al apei și anume creșterea nivelului de oxigen în volumul de apă sau cel puțin în stratul superior al acesteia. În alte cuvinte, o apă foarte bine oxigenată stimulează pozitiv apetitul peștilor și mărește mult timpul ce îl dedică pentru hranire.
- În lunile calde de vară ploaia rapidă nu face altceva decât să crească temperatura apei iar rezultatul va fi pozitiv. De regulă după o furtună de vară românească în care cade o cantitate considerabilă de apă peștii devin activi și se pot hrăni într-un mod foarte agresiv.
- În lunile reci ale toamnei și începutul iernii ploaia care de obicei lungă poate duce la scaderea accentuată a temperaturi apei ceea ce va avea ca rezultat diminuarea apetitului de hrănire.
PH-UL APEI - CE REPREZINTĂ ACESTA?
- În termeni simpli acesta reprezintă aciditatea unei substanțe este determinată de numarul de ioni de hidrogen într-o substanta.
- Ph-ul apei poate varia între 0 și 14.
- Când ph-ul apei este mai mic de 7 avem o apă acidă iar când acesta depășește 7 putem zice ca avem o apă alcalină.
- O apă neutră este considerată cea care are ph-ul 7.
- Ph-ul apei din mediul acvatic se rotește în jurul acestei cifre ce reprezinta neutralitatea. - Cel puțin crapul se adaptează la ph-ul apei dar nivelul optim este cand ph-ul este 7.
- Ploaia normală este acidă în jurul cifrei de 5,5 însă poluarea din aer o face mult mai acidă.
- Dacă ph-ul apei scade brusc sub 5 activitatea normală a peștilor va fi afectată iar aceștia nu se vor mai hrăni.
VÂNTUL
- Ploaia vine aproape întotdeauna însoțită de vânt, fie el cât de mic, iar acesta are o mare influență în comportamentul de hrănire al peștilor.
- Indiferent din ce parte va veni, vântul va oxigena suprafața apei ceea ce este foarte favorabil în excitarea apetitului cel puțin la crap.
- Când vântul bate spre noi valurile formate de acesta când ating malul se scufundă formând un curent de apa ce se va in sens îndrepta invers, adica spre mijlocul lacului. Din această cauză aromele nadei noastre va strabate distante mai mari atrăgând mult mai repede atenția peștilor.
- La sfârșitul verii oxigenul din apă este mult mai rar și din acest motiv crapul va cauta malurile în care vântul bate cu intensitate mai mare.
În concluzie, înțelegem că toți acești factori de natură meteo, influențează în funcție de intensitatea lor partidele noastre de pescuit.
Dacă va plăcut articolul nostru dați-i o distribuire, să afle și ceilalți aceste aspecte!
Fire întinse tuturor și urmăriți-ne în continuare!
